Imaginea de ansamblu

Îmi umplu timpul cu o mulțime de activități și provocări, am în jurul meu numai oameni cărora le descopăr noi calități în fiecare zi și nu în ultimul rând, am parte, din când în când, de călătorii în locuri frumoase.

Chiar dacă aș fi putut face mult mai multe lucruri, aș fi putut cunoaște mai mulți oameni și aș fi putut ajunge în mai multe locuri, mi-am ținut mintea mai mereu ocupată chiar dacă de multe ori total neproductiv.

Sunt anumite perioade în care m-am dedicat complet unei activități, când mi-am pus la bătaie tot capitalul intelectual (așa chinuit cum e) și tot timpul, ziua, noaptea, sâmbăta, duminica. Tot ce era necesar.

Sunt anumite perioade în care m-am dedicat complet unor oameni, am fost cel cu care au putut vorbi deschis despre situațiile în care erau, i-am ajutat dacă am avut cum să fac asta, le-am oferit tot sprijinul și toată afecțiunea mea, pentru că așa simțeam.

Sunt anumite perioade în care m-am dedicat complet călătoriei și mediului din jurul meu, mi-am golit mintea de gânduri și de prejudecăți pentru experiența completă de inițiere, fiecare drum să fie bildungsromanul de care să mă bucur cât mai autentic.

Majoritatea celor menționate mai sus mi-au dat satisfacții personale (și profesionale) enorme și nu aș schimba nimic din alegerile pe care le-am făcut. Însă, noi ca oameni (ca să folosesc și puțin mentalism) ne place să facem planuri, sau măcar să avem o idee spre care să tindem și care să ne ofere o perspectivă asupra viitorului.

Și chiar dacă e încețoșată și nu se disting multe lucruri în ea, avem o imagine de ansamblu asupra noastră, care cuprinde tot ce ne este încă viu în memorie, ce facem în momentul ăsta și de ce facem asta și, bineînțeles, cum vom fi peste ceva timp, fie că e vorba de mâine sau de următorii treizeci de ani.

Imaginea de ansamblu

Îmi este clar acum că am pierdut de multe ori din vedere imaginea de ansamblu și m-am implicat în multe lucruri, din instinct și din plăcere.

Dar poate așa evoluează și ideea noastră de viitor, odată cu lucrurile pe care le facem acum, în prezent, care ne modifică percepțiile și ne influențează credințele, nu urmărind Steaua Nordului, sperând să ajungem la Polul Sud.

Totodată, sunt conștient și de pericolul ca având o perspectivă  în continuă schimbare, să nu am de fapt nicio perspectivă.

Închei cu unul din crezurile mele:

Cred că am avut cu timpul pe care mi l-am consumat cu pasiune cele mai interesante rezultate, și chiar dacă nu este întotdeauna productiv (în sensul tradițional), merită să fii sută la sută implicat într-o acțiune, sută la sută alături de o persoană, sută la sută dedicat unei călătorii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s