Imaginea de ansamblu

Îmi umplu timpul cu o mulțime de activități și provocări, am în jurul meu numai oameni cărora le descopăr noi calități în fiecare zi și nu în ultimul rând, am parte, din când în când, de călătorii în locuri frumoase.

Chiar dacă aș fi putut face mult mai multe lucruri, aș fi putut cunoaște mai mulți oameni și aș fi putut ajunge în mai multe locuri, mi-am ținut mintea mai mereu ocupată chiar dacă de multe ori total neproductiv.

Sunt anumite perioade în care m-am dedicat complet unei activități, când mi-am pus la bătaie tot capitalul intelectual (așa chinuit cum e) și tot timpul, ziua, noaptea, sâmbăta, duminica. Tot ce era necesar.

Sunt anumite perioade în care m-am dedicat complet unor oameni, am fost cel cu care au putut vorbi deschis despre situațiile în care erau, i-am ajutat dacă am avut cum să fac asta, le-am oferit tot sprijinul și toată afecțiunea mea, pentru că așa simțeam.

EXPOSÉ – De cine ne ascundem?

Știți, înainte să iau o decizie mă gândesc mult. Și mă răzgândesc.

Și de fiecare dată e ceva în mine care e încă agitat și îmi aduce noi perspective asupra costului de oportunitate (ceea ce aș fi putut face în timpul în care fac ceea ce fac).

Înainte de a deveni în mod oficial „public” prin deschiderea acestui cont de WordPress,  mi-am pus următoarea întrebare: de ce fac eu asta și la ce mă expun? Mai simplu – riscuri vs. beneficii.

Stop stopping yourself! Stop wasting your time!

Nu visez aproape niciodată, iar atunci când o fac nu îmi amintesc foarte mult, doar crâmpeie fără vreun înțeles anume. Deasemenea, nu cred în oniromanție/interpretarea viselor, de data asta însă, am visat ceva ce îmi doresc să împărtășesc.

Înainte de asta, vă mai spun despre unul dintre cei mai buni prieteni  și unul dintre cei mai tari oameni pe care i-am cunoscut. Proaspăt absolvent al unei universități din Anglia, pot spune că îl admir pentru tot timpul pe care l-a petrecut acolo.

Sacrificii enorme din punct de vedere financiar, din punct de vedere al despărțirii de prieteni, și din punct de vedere al timpului petrecut învățând și exersând noțiunile respective (să spunem doar că au implicat foarte multă fizică).

Tipul de om care e în stare să se dedice și să muncească 80-100 ore pe săptămână pentru a ajunge la acel nivel pe care și-l dorește și pentru a obține rezultatele de care să fie mulțumit (iar ștacheta e sus, dincolo de câmpul vizual al multora dintre noi).

Asta nu e cea mai bună versiune a mea

Sunt produsul propriului trecut, spuneam eu clișeic zilele astea într-o conversație despre micile noastre bucurii și tragedii personale.

Orice s-ar spune, singura concluzie realistă este că da, depindem foarte mult unde, când și în ce condiții apărem în viața unei familii. Contextul, mediul social și mediul înconjurător, oamenii din jurul meu și-au pus amprenta asupra creșterii mele.

Momentul în care am început să nu mai depind de ceilalți în propria dezvoltare (în general, suntem totuși dependenți unii de alții) a fost când am devenit conștient de propriile acțiuni, vorbe apoi de propriile gânduri. Adică din clipa în care miza a devenit găsirea de la fel de multe răspunsuri pe câte întrebări aveam.

De atunci, responsabilitatea deciziilor îmi aparține, și tot ce am realizat și tot ce nu am reușit să realizez, însumate, au ca rezultat acest Mihai.

Ceva ușor, ceva frivol

Ceva ușor

Mici sau mari, angajați sau antreprenori, studenți sau nu, suntem plini de griji. Plini de probleme de rezolvat și de situații cu soluții de găsit. Bani, masă, casă, note, mesaje, task-uri, mail-uri, telefoane. Cu din ce în ce mai puține clipe liniștite, avem o viață crâncenă!

Iar eu sunt convins că nu suntem construiți de la natură pentru viața asta. Sigur, noi ne alegem calea și viața care ne place, dar ne lovim ca mici particule browniene (că tot am făcut atâta matematică) de alte mici particule browniene într-un haos care ne pune într-o ordine bine potrivită, dar ne și alterează dorințele și ideea de fericire.

Tocmai de aceea, avem nevoie de lucruri care să ne putem purta cu mintea limpede și inima ușoară de pe o zi pe alta.  Suntem norocoși totuși că putem foarte repede trece de la un gând la altul și găsim metode de a ne detașa de tot și de toate.

Să ne aducem aminte de ce învățăm

La fiecare treaptă  a educației formale, fie ea bacalaureat sau fiecare sesiune, ni se cășunează pe profesori, pe materiile nefolositoare sau jalnice de examen, pe facultate, universitate sau pe întregul sistem de învățământ.

Și dacă ne mai și apropiem de sfârșitul unui ciclu (liceu, facultate, master) și nu avem job sau avem un job prost plătit fără o perspectivă clară de viitor, tot ce ne dorim e să scoatem vinovații. Sigur, suntem și noi puțin vinovați, dar în principiu suntem bietele victime ale balaurului cu douăsprezece capete pe nume sistem.

Să se rostogolească niște capete, zic! Vrem sânge! (aș putea să leg asta un pic cu ultimul episod din Game of Thrones pe care nu l-am văzut, dar nu o voi face)

Și totuși, au fost perioade când am iubit sistemul, în principal pentru că au fost câteva dăți când m-a avantajat. Și o astfel de situație a fost faptul că procesul meu de învățare început acasă de la primele cuvinte învățate, a prins frumușel viteză în învățământ, de care a și fost legat foarte strict până spre sfârșitul gimnaziului.

Atunci învățam din inerție.

Lista care nu-ți va aduce bursa

A început. A început o nouă sesiune, nu numai la ASE, dar mai în toate universitățile. E cea mai agitată perioadă din an pentru studenții din toată România și m-am gândit cum îi pot ajuta eu să aibă rezultate dintre cele mai bune.

Prin exemplul personal, evident. Dar eu nu am fost cel mai strălucit dintre studenți. În fiecare semestru porneam cu entuziasm și voie bună spunându-mi: „gata, asta e! E timpul să mă pun serios pe școală și să iau numai note mari”. Ușor de spus, dar după două-trei săptămâni de mers conștiincios la școală, luat notițe responsabil și citit în plus, îmi pierdeam suflul (consideram mai importante pentru educația mea alte activități).

Oricât de multe planuri mi-aș fi făcut tot cu bazele aș fi ajuns în sesiune așa că greul rămânea în zilele de dinainte de examene. Așa că am făcut o listă cu lucruri care sigur, sigur nu vă ajută, poate vă ajută lista totuși.